Stabilirea dinamică a prețurilor este o practică prin care prețul unui produs este ajustat în mod continuu ca răspuns la cererea și oferta în timp real și ar trebui să fie diferențiată de stabilirea personalizată a prețurilor. Stabilirea dinamică a prețurilor este o modificare a prețului pe baza tendințelor cererii și ofertei în timp real, în timp ce stabilirea personalizată a prețurilor ajustează prețurile prin prelucrarea datelor cu caracter personal (de exemplu, obiceiuri de cumpărături, date sensibile etc.) și prin profilarea consumatorilor.
Pe lângă industria divertismentului (concerte, expoziții, evenimente sportive), prețurile dinamice sunt utilizate și în cazarea turiștilor, cum ar fi hotelurile și închirierile pe termen scurt, și în sectorul transporturilor, inclusiv în aplicațiile de ridesharing.
Cu toate acestea, practica prețurilor dinamice creează un sentiment de neîncredere între consumatori și vânzători, ducând la inegalități în accesul la produse, servicii și experiențe culturale.
Această practică prioritizează profiturile corporative în detrimentul interesului public, iar noi luptăm pentru îmbunătățirea situației. În sectorul cultural, rămâne de văzut, de asemenea, dacă astfel de creșteri de prețuri aduc beneficii reale artiștilor. De asemenea, trebuie remarcat faptul că poziția dominantă a Ticketmaster în distribuția de bilete crește riscul unor prețuri exagerate la concerte.
Consecințele tarifării dinamice
Stabilirea dinamică a prețurilor a dus la creșteri masive ale prețurilor de vânzare a biletelor pentru evenimente muzicale majore. Când Beyoncé a susținut un concert în Amsterdam, fanii au plătit inițial între 60 și 200 de euro pentru locurile lor. O săptămână mai târziu, biletele erau încă disponibile, dar acum se vindeau cu până la 735 EUR. În Statele Unite, biletele pentru un concert Bruce Springsteen au ajuns până la 5 000 de dolari. Uneori, prețurile sunt majorate sau se adaugă taxe în timpul procesului de rezervare, iar consumatorul nu este informat corespunzător.
De multe ori, prețurile biletelor nu sunt făcute publice în avans, astfel încât consumatorii nu sunt conștienți de costurile pe care vor trebui să le suporte. Modificarea rapidă a prețurilor joacă în continuare pe seama emoțiilor oamenilor și a temerilor lor de a nu pierde ceva, totul în numele lăcomiei corporatiste.
Din cauza lipsei de transparență, consumatorii devin nesiguri cu privire la modul în care să își alcătuiască un buget corespunzător și fie ajung să plătească prea mult, fie se trezesc în imposibilitatea de a-și permite biletele. Un astfel de model de afaceri creează un obstacol semnificativ în calea dreptului oamenilor de a participa la viața culturală.
Cine se află în spatele acesteia
Atunci când consumatorii sunt nemulțumiți de modelul de afaceri al unei companii, ei decid adesea să treacă la concurenții acesteia. Cu toate acestea, după fuziunea cu Ticketmaster, Live Nation Entertainment a devenit un monopol în industria vânzărilor de bilete. Se estimează că aceasta controlează în prezent 70% din piața biletelor și a locurilor de desfășurare a evenimentelor live. Practica înșelătoare a Live Nation de stabilire dinamică a prețurilor se extinde în întreaga Europă. Prin urmare, toată lumea ajunge să fie afectată de această înșelăciune a prețurilor, indiferent din ce stat membru provine.
Atunci când corporațiile dețin un monopol asupra pieței lor, consumatorii trebuie să accepte condițiile lor pentru a avea acces la serviciu. Fără concurența necesară, aceste monopoluri sunt libere să crească prețurile cât de mult doresc - în detrimentul consumatorului - chiar dacă este pentru profituri minime. Mai important, aceste prețuri exorbitante îi împiedică pe toți, cu excepția celor mai privilegiați din societatea noastră, să aibă parte de roadele culturii noastre.
Poziția S&D
Dreptul de a participa la viața culturală este un drept al omului recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. Toată lumea ar trebui să aibă acces, să se bucure și să contribuie la identitatea noastră culturală comună. Toți consumatorii din UE merită tratament egal în circumstanțe identice sau similare!
Grupul S&D consideră că UE ar trebui să fie un loc cu standarde solide de protecție a consumatorilor, care să garanteze că cetățenii săi nu sunt înșelați sau exploatați. Practica prețurilor dinamice creează un sentiment de neîncredere între consumatori și vânzători și duce la inegalități în accesul la produse, servicii și experiențe culturale.
Grupul S&D solicită mai multă transparență.
Publicul trebuie să fie informat atunci când are loc stabilirea dinamică a prețurilor. Consumatorilor trebuie să li se spună la ce să se aștepte (de exemplu, ce fluctuație de preț, câte bilete sunt vândute la prețul normal față de prețul dinamic etc.). Ei nu ar trebui să afle acest lucru în timpul sau la sfârșitul unei tranzacții. Organismele naționale de protecție a consumatorilor vor fi esențiale în punerea în aplicare a acestui aspect.
Grupul S&D va lupta, de asemenea, pentru limitarea creșterii prețurilor prin stabilirea unui procent maxim admisibil.
Planul nostru de acțiune
Grupul S&D va continua să monitorizeze problemele legate de prețurile dinamice în Europa și va depune eforturi pentru a asigura o protecție puternică a consumatorilor.
În primul rând, dorim să îi facem pe consumatorii europeni conștienți de logica prețurilor dinamice și de pericolele acestora.
În al doilea rând, credem că Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri pentru a asigura o protecție adecvată prin solicitarea de informații clare și suficiente atunci când europenii sunt supuși tarifării dinamice și prin asigurarea faptului că acest lucru nu duce la prețuri excesive. În acest sens, solicităm Comisiei Europene să se asigure că aceste practici dăunătoare sunt abordate în viitorul Digital Fairness Act.
Ne așteptăm ca DFA să completeze și să îmbunătățească toate aspectele care au rămas neabordate în urma aprobării principalelor legi digitale în legislatura anterioară. Noi, Grupul S&D, solicităm Comisiei un angajament ferm față de protecția consumatorilor și o legislație mai specifică pentru a aborda:
- tehnicile și practicile comerciale lipsite de etică legate de tiparele întunecate
- marketingul realizat de persoane influente din social media
- designul produselor digitale care creează dependență
- crearea de profiluri online
în special pentru consumatorii și utilizatorii cei mai vulnerabili, cum ar fi tinerii.