Europa noastră digitală incluzivă

Trebuie să ne asigurăm că revoluția digitală nu lasă în urmă persoanele care lucrează. Noile forme de ocupare a forței de muncă, cum ar fi munca pe platformă, trebuie să acorde prioritate unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, reducerii diferențelor de remunerare între femei și bărbați și asigurării unor medii de lucru sigure. Acest lucru poate fi realizat prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, stabilirea unor salarii minime și promovarea unor negocieri colective puternice, cu implicarea activă a partenerilor sociali din întreaga UE și punerea în aplicare a Numărului european de securitate socială (ESSN).

Dumpingul social este o problemă gravă care are consecințe profunde atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. Atunci când întreprinderile exploatează diferențele de standarde sociale dintre țări pentru a obține un avantaj competitiv, acestea creează condiții de concurență inegale care pot duce la o scădere a standardelor și condițiilor de muncă. Acest lucru nu numai că dăunează lucrătorilor care sunt supuși unor condiții inferioare standardelor, dar pune, de asemenea, presiune asupra întreprinderilor care doresc să mențină standarde ridicate, dar cărora le este dificil să concureze cu cele care nu o fac. Este esențial să luăm măsuri juridice și de reglementare ferme pentru a preveni dumpingul social și pentru a pune capăt "cursei spre fund". Astfel, ne putem asigura că lucrătorii sunt tratați echitabil și că întreprinderile pot concura în condiții de concurență echitabile, menținând în același timp standarde ridicate de responsabilitate socială.

Trebuie să fim vigilenți cu privire la inteligența artificială (IA). Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că valorile noastre sunt respectate și că IA este utilizată într-un mod responsabil și sigur. Avem nevoie de norme clare și ferme pentru a garanta corectitudinea și transparența în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale.

Nimeni nu ar trebui să fie nevoit să își sacrifice drepturile fundamentale de dragul progresului tehnologic. De aceea, trebuie să cerem ca inteligența artificială cu grad ridicat de risc să fie supusă unei evaluări minuțioase a prejudecăților și discriminării, iar dacă prezintă un risc pentru drepturile noastre, trebuie să fie interzisă. Supravegherea umană și cerințele de transparență ar trebui să existe întotdeauna pentru a garanta că IA este utilizată în mod etic și responsabil. Utilizarea IA la locul de muncă trebuie să facă obiectul unor reglementări stricte care să protejeze drepturile și demnitatea lucrătorilor și care să nu poată conduce în niciun caz la exploatarea sau supravegherea performanțelor lucrătorilor. Orice lucrător care a fost prejudiciat de utilizarea inteligenței artificiale trebuie să aibă dreptul de a cere despăgubiri și de a trage la răspundere corporațiile.

Pe scurt, trebuie să punem oamenii înaintea profiturilor și să ne asigurăm că tehnologia este utilizată într-un mod care aduce beneficii lucrătorilor și societății în ansamblu.

Accesul la o conexiune la internet de înaltă calitate ar trebui să fie considerat un drept fundamental în era digitală de astăzi. Internetul ne ajută să rămânem conectați și să accesăm informații importante. Cu toate acestea, nu toată lumea are acces egal la internet din cauza unor factori precum locul în care locuiesc, veniturile și abilitățile lor. Acest lucru creează un decalaj digital pe care trebuie să îl reducem.

Accesul la serviciile publice digitale este, de asemenea, esențial. Toată lumea ar trebui să poată folosi internetul pentru a accesa serviciile guvernamentale, cum ar fi plata impozitelor sau solicitarea de beneficii - deși nimeni nu ar trebui să fie obligat să o facă, mai ales atunci când accesul egal nu este încă garantat. Atunci când toată lumea are acces la aceste servicii, putem crea o societate mai corectă și mai egală.

Dar atunci când avem acces la internet, nu înseamnă că trebuie să fim conectați tot timpul. Angajatorii trebuie să ne respecte dreptul de a ne deconecta de la serviciu în afara orelor de lucru stabilite. Este important pentru sănătatea noastră mentală și fizică să avem un echilibru între viața profesională și cea personală.

Promovarea și investițiile în educația și formarea digitală sunt esențiale, în special pe măsură ce digitalizarea se accelerează, ca urmare a unor evenimente precum pandemia COVID-19. Ar trebui adoptată o agendă progresivă privind alfabetizarea digitală și calificările în contextul Anului european al competențelor 2023, iar cetățenii ar trebui să aibă acces gratuit la educația digitală pentru a-și îmbunătăți alfabetizarea digitală și recalificarea. De asemenea, este esențial ca noile formate de învățare să respecte nevoile de dezvoltare ale copiilor, în timp ce programele de educație digitală promovează cetățenia activă, competența mediatică, inteligența artificială și alfabetizarea în domeniul datelor. Învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să fie un obiectiv în cadrul unei strategii la nivel european care să vizeze reducerea decalajului de calificări digitale.

În plus, extinderea programelor și rețelelor de cercetare poate stimula inovarea digitală, protejând în același timp proprietatea intelectuală, iar promovarea educației și a sensibilizării cu privire la dezinformare poate crea o sferă publică digitală europeană prosperă.

Este timpul să reducem decalajul de gen și să ne asigurăm că femeile sunt mai bine reprezentate la toate nivelurile. Trebuie să lucrăm la crearea unui sector digital care să promoveze egalitatea de gen și să sprijine implicarea femeilor în educația digitală, în special în domenii precum știința, tehnologia, ingineria și matematica.

De asemenea, este important ca toate genurile să aibă un cuvânt egal de spus în proiectarea, implementarea, evaluarea și dezbaterea privind etica și normele tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Prin implicarea unei game variate de voci în dezvoltarea acestor tehnologii, ne putem asigura că acestea sunt concepute și implementate într-un mod echitabil, incluziv și răspund nevoilor și preocupărilor unice ale diferitelor grupuri.

Lumea digitală a creat noi oportunități pentru indivizi de a se conecta și de a împărtăși idei, dar a permis, de asemenea, răspândirea de conținut dăunător și comportamente abuzive. Este esențial să ne străduim să creăm un spațiu online sigur și incluziv pentru toate persoanele, indiferent de sex. Acest lucru necesită măsuri ferme de prevenire și combatere a violenței online bazate pe gen, inclusiv sensibilizarea, furnizarea de resurse și sprijin pentru victime și tragerea la răspundere a autorilor.

În această eră digitală, consumatorii merită să fie protejați și împuterniciți. Trebuie să ne asigurăm că produsele achiziționate online nu sunt contrafăcute sau defecte, punând în pericol sănătatea și siguranța consumatorilor. Oferindu-le consumatorilor un control mai bun asupra datelor lor personale și făcându-i atenți la publicitatea manipulatoare, putem egaliza condițiile de concurență și preveni vulnerabilitatea digitală.

De asemenea, este esențial ca organizațiile de consumatori să poată lua măsuri legale împotriva încălcării drepturilor consumatorilor, astfel încât puterea să fie în mâinile oamenilor, nu doar ale corporațiilor.

Legea privind piețele digitale (Digital Markets Act - DMA) este un act legislativ important care urmărește să sporească concurența și echitatea pe piața digitală prin reglementarea marilor companii de tehnologie. Cu toate acestea, deși DMA reprezintă un pas important în direcția cea bună, este posibil ca aceasta singură să nu fie suficientă pentru a aborda toate provocările cu care se confruntă lumea digitală. Prin urmare, este esențial să continuăm să explorăm și să implementăm noi politici și reglementări care pot aborda aceste probleme și pot asigura un peisaj digital mai echitabil pentru toți.

De asemenea, trebuie să investigăm "achizițiile ucigașe" care împiedică micile întreprinderi să concureze cu marile platforme online și trebuie să punem în aplicare noi norme și sancțiuni, astfel încât acestea să fie efectiv respectate de către puternicele companii de tehnologie. Pe scurt, trebuie să ne asigurăm că toată lumea are o șansă echitabilă în economia digitală.

Giganților digitali, inclusiv Google, Apple, Facebook și Amazon, nu ar trebui să li se permită să exploateze legislația fiscală prin concentrarea profiturilor lor în câteva jurisdicții cu impozite reduse. Trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că acești giganți tehnologici își plătesc partea lor echitabilă și contribuie la crearea unei societăți mai juste și mai echitabile. Evaziunea fiscală nu numai că afectează bugetele naționale și ale UE, dar subminează și serviciile publice esențiale și protecția socială. Prin urmare, este esențial să se asigure o punere în aplicare promptă și eficientă a normelor OCDE privind distribuirea mai echitabilă a profiturilor și drepturile de impozitare, precum și o rată minimă globală efectivă de impozitare de 15 %.

Pentru a spori competitivitatea industriei UE, UE ar trebui să acorde prioritate investițiilor în lanțuri valorice esențiale, cum ar fi bateriile, microelectronica, calculul de înaltă performanță, vehiculele autonome, sănătatea inteligentă, industria cu emisii reduse de carbon, tehnologiile hidrogenului, IoT-ul industrial și securitatea cibernetică. În același timp, UE ar trebui, de asemenea, să direcționeze resurse către modernizarea și promovarea agriculturii și pescuitului durabile, care nu numai că vor asigura securitatea alimentară, dar vor genera și oportunități de ocupare a forței de muncă și vor îmbunătăți nivelul de trai în regiunile rurale și de coastă, făcându-le astfel mai atractive pentru tineri.

Peisajul actual al X (cunoscut anterior sub numele de Twitter) sub conducerea lui Elon Musk este un exemplu de ce nu putem lăsa nereglementate platformele masive de social media. Este un fapt că răspândirea dezinformării și a discursului instigator la ură afectează din ce în ce mai mult bunăstarea democrațiilor noastre, precum și pe cea a cetățenilor noștri. Credem că ceea ce este ilegal offline ar trebui să fie ilegal și online. Deși este posibil ca platformele de social media să nu poată preveni toate activitățile ilegale sau discursurile instigatoare la ură care au loc pe platformele lor, acestea trebuie să dispună de norme și de persoane care să monitorizeze în mod adecvat astfel de evoluții și să prevină răspândirea lor. Scopul nu este de a supraveghea libertatea de exprimare și de a elimina conținutul, ci de a preveni retorica instigatoare la ură care poate duce la violență în lumea reală.

Aceste norme trebuie să fie promovate și în afara Europei, motiv pentru care dorim măsuri globale bazate pe Digital Service Act (DSA) pentru a ne proteja democrațiile de puterea Big Tech. În caz contrar, platformele social media vor continua să evite responsabilitatea pentru dezinformarea și ura de pe platformele lor. De asemenea, solicităm o nouă legislație care să abordeze modelele de dependență online care duc la înrăutățirea sănătății mintale, în special la persoanele tinere.

Grupul S&D a fost decisiv în ceea ce privește următoarele realizări și garanții în legislația adoptată recent:

• Extinderea normelor privind roaming-ul pentru telefoanele mobile pentru încă 10 ani.
• Introducerea dreptului la deconectare.
• Introducerea prezumției legale de angajare pentru lucrătorii de pe platforme.
• Consolidarea drepturilor consumatorilor online.
• Impunerea transparenței și a posibilității de alegere a algoritmilor de recomandare a conținutului.
• Interzicerea tiparelor întunecate și a celor mai intruzive tipuri de publicitate online direcționată.
• Impunerea unor norme mai stricte pentru Big Tech pentru a preveni abuzul de poziție dominantă pe piață.
• Asigurarea interoperabilității serviciilor de mesagerie.
• Concentrarea asupra lucrătorilor și grupurilor vulnerabile în Declarația UE privind drepturile și principiile digitale.
• Concentrarea pe egalitatea de gen în Declarația UE privind drepturile și principiile digitale.

Grupul S&D lucrează din greu pentru a asigura următoarele rezultate, fie în mandatul actual, fie în anii următori:

• Codificarea accesului la internet și a suveranității datelor înrădăcinate în neutralitatea rețelei ca drept fundamental universal.
• Protejarea libertății mass-media și promovarea pluralismului mass-media online.
• Asigurarea utilizării transparente a IA în UE, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și în conformitate cu valorile democratice și etice.
• Reglementarea utilizării IA la locul de muncă.
• Stabilirea unui cadru juridic uniform pentru munca la distanță.
• Asigurarea unei participări sporite a femeilor la educația, formarea și munca în domeniul digital.
• Creșterea alfabetizării digitale, în special a grupurilor vulnerabile, cum ar fi consumatorii, ca mijloc de combatere a exploatării acestora.
• Asigurarea unei abordări mai puternice și mai coordonate a UE pentru un spațiu cibernetic deschis și sigur.
• Actualizarea normelor privind confidențialitatea în mediul electronic și interzicerea supravegherii sau interceptării ilegale a comunicațiilor.
• Protejarea, responsabilizarea și respectarea siguranței online a copiilor.
• Prevenirea utilizării abuzive a criptomonedelor, în special a evaziunii fiscale.
• Asigurarea siguranței piețelor online și asumarea răspunderii depline pentru siguranța produselor cumpărate online.
• Salvgardarea concurenței loiale pe piața unică și asigurarea competitivității acesteia în sectorul digital.
• Stabilirea principiilor pentru o economie a datelor echitabilă și competitivă în UE, care să respecte interesul public, echilibrul contractual și drepturile existente.
• abordarea provocărilor sociale și economice ridicate de tehnologiile emergente, de realitățile virtuale precum Metaverse și de noile forme de active digitale.