Actuala noastră arhitectură a diplomației europene este definită de natura sa hibridă - un mozaic de împrumuturi temporare de personal, pe care și le pot permite doar statele membre mari, și funcționari ai Comisiei educați în 27 de culturi diferite ale acțiunii externe. Pentru a deveni mai unită și a câștiga autonomie, această diplomație trebuie să se adapteze provocărilor geopolitice actuale. Un prim pas în această direcție ar putea fi propunerea mea de creare a Academiei Diplomatice Europene.
În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), mi-am început activitatea în 2019 abordând aspectele orizontale ale acțiunii externe a UE. De foarte multe ori suntem nevoiți să ne confruntăm cu o criză internațională după alta fără a avea ocazia să ne gândim la instrumentele acțiunii externe a UE. Reflecția asupra acestor instrumente ne conduce la o concluzie clară: pentru a deveni un actor global, trebuie să facem mai mult decât să aspirăm pur și simplu la aceasta. Instrumentele noastre pentru a opta pentru această poziție trebuie să fie perfecționate, inclusiv cele ale diplomației UE.
De exemplu, anumite prejudecăți geografice par evidente în delegațiile UE - ibericii în America sau francezii în Africa - care, în ciuda experienței pe care diplomații naționali o pot aduce delegațiilor UE din aceste regiuni, nu par să reflecte un proiect european cu drepturi depline. Aparatul diplomatic al UE, SEAE, a fost pus în practică timp de peste un deceniu. Cu toate acestea, este timpul să îl reevaluăm și să îl adaptăm la peisajul geopolitic în schimbare și să reconsiderăm componența sa hibridă, orientându-ne către un format independent atât de guverne, cât și de alte instituții. Scopul este o diplomație europeană selectată și formată încă de la început, mai degrabă decât să se bazeze pe personal "împrumutat" pe o perioadă îndelungată. Deși diplomații din statele membre care lucrează în UE prezintă avantaje, există și dezavantaje, cum ar fi natura lor temporară, lipsa de stimulente și tentația de a menține agendele naționale.
Aici a intervenit propunerea mea de proiect-pilot "Către crearea unei Academii Diplomatice Europene" în aprilie 2021. Acesta urmărea ca SEAE să studieze și să analizeze posibilitățile de creare a unei astfel de academii, în cadrul căreia UE ar putea oferi principala formare și un proces de selecție pentru admiterea în SEAE și în delegațiile UE.
În tapițeria complicată a Parlamentului European și cu o manevră legislativă meticuloasă, propunerea mea a fost una dintre puținele aprobate în Comisia AFET. Această decizie și următoarea evaluare excelentă de către Comisie și SEAE, după unele modificări, au deschis calea pentru punerea sa în aplicare. Pasul final a fost lupta pentru introducerea sa în bugetul anual al UE prin poziția Parlamentului. În acest fel, am alocat aproape 1 milion EUR proiectului, altfel nu s-ar fi putut face nimic.
Odată puse bazele proiectului, SEAE a lansat fără întârziere două licitații publice: un studiu de fezabilitate și un test pilot. Într-o mare de interes și competență, Institutul European de Administrație Publică (EIPA), în colaborare cu EUI-STG și CEPS, a câștigat licitația pentru studiul de fezabilitate, în timp ce prestigiosul Colegiu al Europei și-a asumat responsabilitatea de a realiza testul pilot.
Pe măsură ce programul s-a desfășurat în cadrul Colegiului Europei, din septembrie 2022 până în mai 2023, a devenit evident că o călătorie transformatoare era în curs de desfășurare. Peste 45 de diplomați aspiranți, provenind din medii diverse, inclusiv țări candidate și instituții ale UE, au urmat o formare riguroasă în regim rezidențial. Cu toate acestea, nu s-a terminat aici, deoarece am propus o prelungire de un an în urma aceluiași proces. În plus, un alt studiu este în curs de elaborare, în care sunt abordate "grupurile țintă" ale viitoarei Academii permanente. Analiza se concentrează, de asemenea, pe cei care nu sunt în prezent diplomați ai statelor membre, dar sunt interesați să devină diplomați ai UE.
În acest moment, Consiliul dezbate o decizie de instituire a Academiei diplomatice permanente. Această evoluție promițătoare, împreună cu o propunere recentă pe care am înaintat-o, marchează un pas înainte semnificativ în formarea următoarei generații de diplomați. Această propunere vizează crearea unui program permanent de formare și rezidențial special conceput pentru diplomații tineri din țările candidate la UE. Abordând o provocare-cheie întâmpinată în timpul fazei inițiale de punere în aplicare - obstacolele logistice cu care se confruntă diplomații din țările candidate - această inițiativă urmărește să promoveze o mai mare incluziune și cooperare între diplomații aspiranți din întreaga Europă.
Cu toate acestea, pe măsură ce Academia Diplomatică Europeană prinde contur, apar la orizont două considerente esențiale. În primul rând, importanța asigurării accesului pentru toți europenii care aspiră să devină diplomați ai UE, indiferent de statutul sau afilierea lor diplomatică actuală. În al doilea rând, potențialul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a recruta direct absolvenți ai Academiei.
Fără îndoială, recepția inițială din partea diferitelor state membre a fost marcată de o abordare de tip "wait and see", privită prin prisma concurenței potențiale. În timp ce statele membre mai mari dispun de corpuri diplomatice și resurse mari, statele membre mai mici au văzut în acest proiect o modalitate de a aborda mai bine provocările lor diplomatice. Cu toate acestea, punerea în aplicare cu succes a proiectului și necesitatea sa incontestabilă devenind din ce în ce mai clară, au făcut ca acesta să câștige treptat un sprijin larg în rândul statelor membre.
Crearea unui astfel de organism diplomatic este un pas crucial către o Europă geopolitică și influentă, care este esențială dacă dorim să depășim limitele naționale și să interacționăm la același nivel cu partenerii și concurenții noștri. Numai trecând de la spiritul de corp național la o cultură diplomatică comună - dintr-o perspectivă europeană - vom putea realiza o diplomație europeană autentică, care să cuprindă valorile și interesele comune ale UE.
Nacho Amor Sánchez, membru al Comitetului AFET și coordonator S&D pentru drepturile omului.
