Depopularea reprezintă o provocare semnificativă pentru întreaga UE, însă politica de coeziune oferă o soluție. Prin investiții în domenii precum construcțiile, transporturile, energia, infrastructura digitală și socială, aceasta urmărește să ne îmbunătățească viața.
În țara mea natală, România, regiuni precum Munții Apuseni și Banatul și Delta Dunării se confruntă cu provocarea presantă a îmbătrânirii semnificative a populației și cu o rată de fertilitate îngrijorător de scăzută.
Cu toate acestea, această problemă nu este exclusivă României sau Europei de Est; ea afectează întreaga UE. Cu ajutorul politicii de coeziune și al fondurilor UE, putem inversa tendința. Cum? Prin punerea în aplicare a unor strategii care să facă viața mai atractivă atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
Trebuie să îmbunătățim calitatea vieții în regiunile care se confruntă cu depopularea, permițându-le tinerilor să se stabilească și să-și întemeieze o familie, iar generațiilor mai în vârstă să rămână, oferindu-le facilități adecvate.
Al doilea factor este mobilitatea și libertatea de circulație. Prea mulți europeni nu își permit să beneficieze de unul dintre cele mai mari atuuri ale UE: posibilitatea de a călători, în special în interiorul UE. Alții nu își pot permite să facă naveta de acasă până în orașul în care piața muncii oferă oportunități dintr-un motiv simplu - lipsa infrastructurii. Astfel, ei sunt forțați să își părăsească orașele și satele, contribuind în mare măsură la depopulare.
Al treilea factor se adaugă celui de-al doilea: disparitatea mare dintre zonele rurale și cele urbane. Tinerii au adesea puține stimulente pentru a lucra în sectorul agricol. În special în Europa de Est, aceștia părăsesc satele și migrează spre marile orașe în căutarea împlinirii lor personale și profesionale.
Al patrulea factor este îmbătrânirea populației, care pune la încercare sistemele de securitate socială, în special pentru cei cu venituri mici, care contribuie mai puțin la sistemele de pensii. Acest lucru poate duce la sărăcie în rândul persoanelor în vârstă și la excluderea lor din viața socială.
Calitatea vieții merge mult dincolo de o remunerație adecvată. Politica de coeziune a UE ne poate îmbunătăți viața în multe domenii, cum ar fi construcțiile, transportul, energia, infrastructura digitală și socială. Să luăm exemplul grădinițelor. Un număr suficient de grădinițe sunt disponibile în Europa de Est, inclusiv în țara mea, România. Cu toate acestea, rămâne o provocare majoră, în special pentru femeile care lucrează în unele părți ale Europei de Vest, să găsească servicii adecvate de îngrijire a copiilor.
Tehnologiile digitale pot contribui, de asemenea, la reducerea decalajului dintre sat și oraș, reducând astfel depopularea. Așa-numita inițiativă Smart Village poate contribui la construirea infrastructurii de internet în bandă largă și a conectivității 5G. Pandemia Covid-19 a arătat cât de mulți tineri profesioniști, nu numai specialiști IT, au ales să locuiască în mediul rural, unde își pot îndeplini sarcinile online. Ultimii patru ani au arătat cât de mulți preferă viața departe de orașele mari precum București, Frankfurt sau Barcelona, cu condiția să aibă infrastructura digitală necesară.
Noi, socialiștii și democrații, credem că autoritățile locale sunt perfect conștiente de nevoile specifice ale comunităților lor locale. Prin urmare, dorim o mai mare flexibilitate în cadrul fondurilor structurale și de investiții ale UE, care să permită statelor membre, regiunilor și autorităților locale să își stabilească prioritățile în cadrul programelor cofinanțate de UE.
În plus, ar trebui să existe o mai bună coordonare și sinergie a diferitelor instrumente financiare ale UE pentru a răspunde cât mai bine nevoilor adaptate ale comunităților locale și regionale. Acest lucru nu se referă doar la fondurile structurale și de investiții ale UE, ci și la Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Orizont Europa - principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare; Facilitatea pentru redresare și reziliență - inițiativa emblematică a UE cu scopul de a atenua impactul economic și social al Covid-19.
În plus, Mecanismul pentru interconectarea Europei, instituit în 2014 pentru investiții în infrastructura de transport, energie, proiecte digitale și de telecomunicații în întreaga Uniune, vizează o mai bună conectivitate între statele membre ale UE. Acesta funcționează prin subvenții, garanții financiare și obligațiuni pentru proiecte.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, programul de cooperare teritorială europeană (Interreg) finanțează activități transfrontaliere transnaționale și interregionale, inclusiv în regiunile ultraperiferice ale UE.
Acestea nu sunt doar nume, ci oportunități pentru statele noastre membre și entitățile lor subnaționale de a aborda problema unei tendințe demografice negative. Atunci când vom coordona utilizarea resurselor financiare ale UE și le vom combina cu idei inteligente, vom putea confirma că Uniunea Europeană rămâne o poveste de succes cu o inimă socială, bazată pe solidaritate ca una dintre valorile sale fundamentale. Pentru aceasta, însă, trebuie să ne asigurăm că politica de coeziune a UE după 2027 rămâne solidă din punct de vedere financiar.
